Balea Lac- in caldarea glaciara de la Balea salasluieste  renumitul Lac (4,6 ha, la o inaltime maxima de  2034 m) cu cea mai impresionanta cabana semilacustra, este cel mai insemnat punct pentru jocurile iernii , punct de altitudine din Carpatii Romaniei.

Asezare sa in centrul masivului Fagaras - acesta din urma fiind de asemenea cel mai maiestos cene impresioneaza nu numai prin proportii dar si  prin aspect ,face si  zona Balea Lac, sa fie de asemenea grandioasa prin salbaticia peisajului si tot odata prin frumusetea lui.Balea Lac apartinede Rezervatia naturala omonime-Balea Lac cu o suprafata totala de 180 ha suprafata si  se face cunoscut aici un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale in forma "U" dominat de creste adanc crenelate din care se inalta dinspre nord-est spre sud-vest varfurile Vaiuga 2443 m, taiat  de Iezerul Caprei 2417 m de Saua Caprei 2315 m si Paltinul 2398 m.

De aici descende  muchia Balii in partea de  nord pana dupa de Cascada in Varful Mierea la 1500 m.

Acest colt de natura de o spectaculozitate austera unica este covarsitor atat in sezonul estival cat mai ales in sezonul alb.

Atunci par asi muta domiciliul aici Craiesele Zapezii si mirifica  lume a nordului inghetat cu zapezi inalte, sclipitoare atarnate parca de strasina inaltimilor ce se contopesc in albul norilor efemeri.

Din Saua Netedului - "poarta" accesibila a Rezervatiei Faunistice Arpasel - privirea cuprinde o nesfarsita succesiune de culmi inalte si imblanite de hlamida iernii care ascunde vai glaciare complexe suspendate sau simple, varfuri ascutite si pinteni, ace si turnuri masive aliniate cuminte pe un fronton alpin cu iz himalaian.

Pe lacul cu gheata peste un metru picura in soare stalagmitele cascadei incremenite de ger sub Fereastra Bali.

 Atestare cea mai veche a unei ascensiuni in acest masiv a fost consemnata de catre doctorul G. Lindner in jurul anului 1700, in regiunea Balea-Valea Doamnei.

Inainte de anul 1750 o noua mentiune precizeaza prezenta in zona a capitanului Jacob Zultner cu scopuri geografice si legate de trasarea granitei.

Un ro ldeosebit in propulsarea turismului in zona l-a avut in aceasta parte Societatea Carpatina a Transilvaniei (SKV) - Siebenburgischer Karpatenverein - infiintata la Sibiu in anul 1880. SKV a a facut mai multe drumuri de acces in munte si a executat un numar important de marcaje si a organizat numeroase ascensiuni de vara si iarna, multe dintre ele in premiera. In anul 1975 pentru facilitarea accesului la cabana si la traseele de creasta s-a amenajat linia de telecabina